Andreea pregătea deschiderea unui salon de înfrumusețare. Vlad îi dăduse avansul din economiile noastre și o rugase să păstreze documentele pe numele meu, spunând că eu mă ocupam de partea financiară. Nu fusese o investiție discutată în familie. Fusese o poveste prin care îmi folosea și banii, și numele.
L-am rugat pe fratele meu să preia discuția cu muzicanții. Fetița era cu sora mea în camera liniștită a restaurantului. Am dus conversația într-un hol separat. Nu voiam ca aniversarea ei de familie să devină o scenă filmată de invitați. Voiam răspunsul pe care Vlad încerca să mi-l ia din mână.
Andreea a spus întâi că erau parteneri. L-am întrebat pe Vlad dacă se întâlnea cu ea și în afara pregătirilor pentru salon. A tăcut. Ea s-a așezat pe un scaun și mi-a spus că relația lor începuse înainte să nasc. Lui îi spusese că nu continua dacă eu nu știam de despărțire. Eu nu aflasem că ne despărțiserăm.
Vlad mi-a cerut să nu stric botezul pentru o «socoteală». I-am arătat mesajul în care îmi spunea că nu ne permiteam un pătuț nou. A recunoscut atunci de unde luase banii. Nu era suma unei singure seri. Era rezerva pe care eu o apărasem lună de lună, crezând că o apăram amândoi.
Petrecerea s-a terminat fără să le povestesc tuturor ce descoperisem. Am plecat cu fetița și cu sora mea. În zilele următoare am verificat plățile, am refuzat orice document pe care nu-l acceptasem și am cerut să ne lămurim banii separat de promisiunile despre împăcare.
Andreea a renunțat la planul făcut cu el. Mi-a dat copiile documentelor și mi-a spus că nu dorise să trăiască din banii unui copil. N-am devenit prietene în seara aceea și nici n-am făcut-o singura vinovată. Vlad era omul care știa exact ce îmi promisese mie.
Recuperarea banilor și despărțirea au cerut mai mult timp decât și-ar fi dorit el. În camera fetiței, fotoliul a venit abia după câteva luni. L-am ales fără să mai justific de ce aveam nevoie de un loc în care s-o țin în brațe.
Păturica de la botez am spălat-o a doua zi. Foaia a rămas într-un dosar. Când mă uit la fotografiile petrecerii, îmi caut fiica și oamenii care ne-au fost alături. Nu femeia care a plătit muzica. Știu deja cine a plătit, de fapt, liniștea aceea.
Poveste de ficțiune. Personajele și întâmplările sunt inventate.