Femeia a spus că era pentru o petrecere și că eu vedeam ce voiam. Am întrebat-o ce legătură avea petrecerea cu mesajele despre copil și cu banii pe care mi-i ceruse. Prietena ei s-a retras imediat. Eu n-am filmat femei în cabine și n-am cerut vânzătoarelor să le țină acolo. Am ieșit în zona comună cu sora mea.
Radu a venit după ce l-am sunat. Întâi s-a supărat că făceam lucrurile publice. Pe urmă s-a uitat la geantă și i-a cerut femeii să-i spună adevărul. Nu mi se părea o dovadă a sincerității lui faptul că fusese și el mințit. El îmi ceruse să-mi vând terenul fără să-mi dea voie să pun întrebări.
Ea a recunoscut, în cele din urmă, că nu era însărcinată. Relația lor începuse de luni întregi, iar povestea copilului apăruse când el refuzase să plece de acasă. Îi ceruse bani și îi sugerase să-i obțină prin mine. El acceptase să mă preseze, spunându-mi că aveam o obligație morală față de un copil care nu exista.
Le-am cerut să nu mă mai contacteze împreună sau separat pentru bani. Am păstrat mesajele și am discutat apoi ce aveam de făcut pentru a-mi proteja bunurile și pentru a încheia relația. Nu se rezolva totul prin faptul că văzusem o bucată de recuzită într-un magazin.
Radu mi-a adus flori după câteva zile. Spunea că experiența îl trezise și că înțelesese cine conta. L-am întrebat când contaseră și refuzurile mele, nu numai frica lui că fusese păcălit. Nu voiam să devin premiul de consolare pentru un bărbat căruia îi eșuase o altă viață.
Am început despărțirea. Au fost lucruri de împărțit și conversații în care încerca să reducă totul la greșeala ei. Eu reveneam la alegerile lui. Femeia îi mințise despre sarcină. El mă mințise despre o relație și îmi ceruse să plătesc pentru ea.
Terenul n-a fost vândut. În primăvară am mers acolo cu sora mea și am curățat pomii pe care îi tot lăsasem în grija altora. N-am găsit o avere ascunsă și nici o viață nouă gata pregătită. Am găsit destulă muncă și câteva lucruri pe care puteam să le hotărăsc singură.
Rochia surorii mele am cumpărat-o din alt magazin. În ziua evenimentului, ea mi-a cerut să-i închid fermoarul și m-a întrebat dacă eram bine. I-am spus că încă învățam. De data aceea, în cabina de probă nu mai așteptam să mi se ceară să fac loc în viața mea unei minciuni.
Poveste de ficțiune. Personajele și întâmplările sunt inventate.