Citește AiciO pauză pentru lectură
Politică

Retrocedare istorică: România recuperează „Casa Iorga” din Albania după decenii de așteptare

După aproape 20 de ani de blocaje juridice și diplomatice, un simbol de o valoare inestimabilă pentru istoria României este pe cale să revină în proprietatea statului român. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat recent deblocarea dosarului privind returnarea Casei Iorga din Saranda, în urma unei întrevederi cu omologul său albanez, Ferit Hoxha.

O moștenire regală pe malul Mării Ionice

Povestea acestui imobil începe în 1932, când regele Ahmed Zogu al Albaniei i-a oferit lui Nicolae Iorga un teren în localitatea Saranda. Gestul a fost unul de profundă recunoștință față de istoricul român, care fusese primul specialist ce a documentat și publicat istoria poporului albanez.

Doi ani mai târziu, Iorga a donat acest teren statului român, unde a fost ridicat Institutul Român din Albania. Deși clădirea a fost naționalizată în perioada comunistă și ulterior înstrăinată ilegal în 1992, justiția albaneză a stabilit încă din 2007, printr-o decizie definitivă, că proprietatea aparține de drept României.

Pași concreți către recuperarea definitivă

Oana Țoiu a subliniat că a fost stabilită o „foaie de parcurs” clară pentru a finaliza retrocedarea, eliminând amânările care au trenat timp de două decenii. „Avem acum o perspectivă certă de soluționare a acestui dosar, care reprezintă una dintre cele mai frumoase pagini de prietenie dintre națiunile noastre”, a declarat șefa diplomației române.

Cooperare regională și legături diplomatice

Pe lângă succesul privind Casa Iorga, discuțiile purtate la Bruxelles între cei doi oficiali au vizat și alte puncte strategice:

  • Integrarea europeană: România își menține sprijinul ferm pentru aderarea Albaniei la Uniunea Europeană.
  • Infrastructură: Dezvoltarea Coridorului VIII și îmbunătățirea conectivității în regiunea Balcanilor.
  • Președinția SEECP: România se pregătește să preia, din luna iulie, conducerea Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est.
  • Rolul minorităților: A fost evidențiată importanța comunității albaneze din România ca verigă de legătură culturală între cele două state.

Institutul Român de la Saranda a reprezentat un centru cultural activ între 1937 și 1940, respectiv între 1942 și 1944, fiind oprit doar de evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial. Recuperarea acestui sediu marchează nu doar o victorie juridică, ci și una morală pentru patrimoniul cultural românesc din afara granițelor.

Despre statisticile de trafic

Citește Aici folosește Google Analytics 4, furnizat de Google, pentru a înțelege de unde vin vizitatorii și ce pagini sunt citite. Google poate primi adresa paginii fără parametri și fragment, pagina de proveniență fără parametri și fragment, titlul paginii, identificatori de cookie și informații tehnice despre dispozitiv. Pe paginile de căutare trimitem un titlu generic. Nu trimitem textul completat în formulare sau termenii de căutare prin această integrare.

Google Analytics pornește automat dacă nu există o dezactivare valabilă salvată în browser. Nu este necesară apăsarea unui buton de acceptare. Poți dezactiva măsurarea din „Setări statistici”; cookie-urile Analytics sunt șterse și pagina se reîncarcă. Dezactivările deja salvate sunt respectate. Preferința este păstrată local cel mult 180 de zile. Cookie-urile Analytics sunt configurate pentru cel mult 180 de zile, fără prelungire automată; datele la nivel de utilizator și eveniment sunt păstrate în Analytics două luni, iar rapoartele agregate pot fi păstrate mai mult.

Google Signals și personalizarea reclamelor sunt dezactivate pentru această integrare. Datele pot fi prelucrate de Google inclusiv în afara Spațiului Economic European. Consultă politica Google. Aceste opțiuni controlează doar statisticile Google Analytics; reclamele Adskeeper și tehnologiile lor sunt administrate separat.

Notă editorială:

Acest material poate include conținut generat sau asistat de inteligență artificială și poate conține elemente fictive, dramatizate sau adaptate în scop editorial și de divertisment.

Personajele, dialogurile și situațiile prezentate nu trebuie interpretate ca relatări factuale, iar orice asemănare cu persoane reale sau evenimente reale este neintenționată.

Opiniile sau perspectivele exprimate în cadrul materialului aparțin exclusiv contextului narativ și nu reprezintă poziția oficială a editorului.