Luca Niculescu începe negocierile pentru formarea unui nou Guvern, într-un moment în care pozițiile partidelor parlamentare sunt greu de conciliat. Desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, diplomatul are zece zile pentru a construi o majoritate și pentru a solicita votul de încredere. Una dintre surprize ar putea veni din partea PNL, unde este discutată posibilitatea unui compromis care să permită învestirea Cabinetului.
Premierul desemnat trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi. Dincolo de pragul parlamentar, provocarea este găsirea unei formule acceptabile pentru formațiuni care vin la negocieri cu cerințe diferite, uneori incompatibile.
PSD condiționează decizia de programul de guvernare și de componența echipei ministeriale. USR respinge un Executiv cu reprezentanți social-democrați, UDMR analizează condițiile unei eventuale susțineri, iar AUR cere alegeri anticipate. În acest tablou, o schimbare de poziție a liberalilor ar putea cântări decisiv.
PNL ar putea accepta un compromis pentru deblocarea situației
Potrivit informațiilor vehiculate public, liberalii ar lua în calcul flexibilizarea poziției față de viitorul Guvern. Unul dintre scenarii presupune susținerea unui Executiv construit în jurul PSD, cu condiția ca Sorin Grindeanu să nu fie premier.
Nominalizarea lui Luca Niculescu, un independent cu experiență diplomatică, ar putea oferi cadrul unui asemenea compromis. Deocamdată, această variantă reprezintă o posibilitate discutată, fără o decizie definitivă anunțată.
Negocierile sunt complicate și de tensiunile din interiorul PNL. Printre condițiile vehiculate se află excluderea din viitorul Cabinet a reprezentanților aripii liberale care s-a poziționat împotriva lui Ilie Bolojan.
Astfel, premierul desemnat trebuie să gestioneze atât diferențele dintre partide, cât și rivalitățile din interiorul lor. Acceptarea persoanei sale nu rezolvă automat disputele privind miniștrii sau distribuirea influenței politice.
O altă variantă discutată este aceea ca PNL să contribuie cu voturi la instalarea Cabinetului, apoi să rămână în opoziție.
Liberalii ar putea justifica o asemenea opțiune prin necesitatea depășirii blocajului politic, fără să își asume participarea directă la guvernare. Pentru Luca Niculescu, aceste voturi ar putea face diferența la învestire.
Formula ridică însă problema sprijinului parlamentar ulterior. Un Guvern are nevoie de susținere și pentru adoptarea bugetului, promovarea reformelor și trecerea proiectelor legislative.
Prin urmare, miza negocierilor depășește obținerea celor 233 de voturi într-o singură ședință. Premierul desemnat trebuie să identifice o majoritate care să permită funcționarea Executivului și după instalare.
Social-democrații nu au oferit un răspuns definitiv privind susținerea lui Luca Niculescu. Sorin Grindeanu a criticat desemnarea, considerând că alegerea nu reflectă suficient raportul de forțe din Parlament.
Cu toate acestea, PSD nu a exclus negocierile. Partidul dorește să examineze programul de guvernare, măsurile economice și componența Cabinetului înainte de a hotărî cum va vota.
Pentru premierul desemnat, discuțiile cu social-democrații sunt esențiale. Influența acordată PSD trebuie negociată în raport cu forța sa parlamentară, dar și cu limitele impuse de ceilalți potențiali susținători.
O participare prea puternică a social-democraților ar putea îndepărta alte formațiuni. În schimb, o formulă în care PSD consideră că are un rol insuficient ar putea pierde sprijinul acestuia.
USR menține o condiție care restrânge opțiunile premierului desemnat: formațiunea nu intenționează să voteze un Guvern în care se regăsesc reprezentanți ai PSD.
Partidul a susținut și organizarea alegerilor anticipate, considerând că aceasta poate fi o soluție pentru ieșirea din criză.
Poziția sa pune în dificultate construirea unei majorități. Un Cabinet cu participare social-democrată riscă să nu primească voturile USR, în timp ce excluderea PSD obligă premierul desemnat să găsească sprijin parlamentar în altă parte.
Negocierile trebuie să producă un acord asupra întregii formule de guvernare: premier, miniștri, program și direcție economică.
UDMR nu a exclus susținerea viitorului Executiv, dar a indicat existența unor limite. Una dintre acestea privește posibilitatea ca Guvernul să depindă de voturile unor formațiuni considerate extremiste.
Într-un Parlament fragmentat, voturile UDMR pot avea o importanță semnificativă. Formula propusă de Luca Niculescu trebuie însă să fie compatibilă cu condițiile politice ale formațiunii.
AUR susține, în schimb, revenirea la urne. Reprezentanții partidului consideră că o nouă combinație parlamentară nu oferă o rezolvare a crizei.
Președintele Nicușor Dan a indicat că preferă evitarea anticipatelor și instalarea rapidă a unui Executiv funcțional, în contextul dificultăților economice și bugetare. Un nou eșec al negocierilor ar accentua însă dezbaterea despre această variantă.
Luca Niculescu a anunțat că dorește să discute cu partidele pentru construirea unei majorități și elaborarea unui program realist.
El a invocat experiența acumulată în coordonarea aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit premierului desemnat, în cadrul acestui proces au fost implementate peste 100 de reforme.
O parte dintre principiile și măsurile respective ar putea fi folosite în viitorul program de guvernare. Niculescu pune accent pe decizii fundamentate pe date, pe situația concretă din țară și pe soluții aplicate cu rezultate în economiile dezvoltate.
Această abordare îi conturează profilul de candidat tehnocrat. Capacitatea ei de a aduce partidele la un acord va depinde însă de rezultatul negocierilor politice.
Discuțiile pentru formarea Guvernului au loc într-un context economic sensibil. Deficitul bugetar, costurile de finanțare și pregătirea bugetului pentru 2027 impun decizii rapide.
Agențiile internaționale de rating urmăresc evoluția situației fiscale, iar România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă.
Viitorul Cabinet va trebui să abordeze aproape imediat problemele bugetare și măsurile pentru continuarea reducerii deficitului. Aceste presiuni explică insistența președintelui asupra instalării unui Guvern într-un termen cât mai scurt.
În vârstă de 55 de ani, Luca Niculescu a lucrat ca jurnalist și corespondent pentru presa franceză înainte de a intra în diplomație. Din 2016, a reprezentat România ca ambasador la Paris, iar ulterior a avut un rol important în procesul de aderare la OCDE.
La încheierea mandatului diplomatic din Franța, a primit titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare.
Nicușor Dan și-a argumentat alegerea prin experiența diplomatică a lui Niculescu și prin capacitatea acestuia de a armoniza poziții diferite. Acum, aceste calități trebuie transformate într-un acord parlamentar.
Desemnarea sa reprezintă a patra încercare de formare a unui Guvern în actuala perioadă de criză.
Negocierile trebuie să stabilească dacă Executivul va fi politic, tehnocrat sau va combina cele două formule. Ulterior, distribuirea portofoliilor importante, precum Finanțele, Internele, Externele, Justiția, Transporturile, Dezvoltarea și Economia, va reprezenta o etapă sensibilă.
În paralel, programul de guvernare trebuie să răspundă priorităților unor partide cu poziții diferite.
Eventuala disponibilitate a PNL pentru compromis și decizia finală a PSD rămân două dintre principalele necunoscute. De ele poate depinde capacitatea lui Luca Niculescu de a obține voturile necesare.
Premierul desemnat intră astfel într-o cursă contra cronometru: zece zile pentru negocieri, cel puțin 233 de voturi pentru învestire și o formulă de sprijin care trebuie să reziste și după instalarea Guvernului.