Un apel poate părea venit de la bancă și totuși să fie făcut de un escroc. Tehnica de falsificare a identității afișate se numește spoofing și este descrisă în avertizările comune ale Poliției, DNSC și Asociației Române a Băncilor.
Un scenariu frecvent începe cu un credit pe care nu l-ai cerut ori cu o presupusă tranzacție suspectă. Interlocutorul creează panică, apoi cere date sau transferuri pentru a rezolva tocmai pericolul pe care l-a inventat.
Faptul că pe telefon apare un număr cunoscut nu confirmă identitatea apelantului. Nu transmite parole, PIN-uri, coduri de autentificare sau date complete ale cardului unei persoane care te contactează pe neașteptate.
Oprește discuția și contactează banca printr-un canal oficial ales de tine. Folosește numărul din aplicația autentică, de pe card sau de pe site-ul accesat independent, nu indicațiile primite în apel.
Nu muta banii într-un cont prezentat drept sigur doar pentru că vocea de la telefon insistă. O solicitare urgentă, însoțită de cererea de a păstra secretul față de familie ori bancă, trebuie tratată cu suspiciune.
Dacă ai oferit deja date sau ai autorizat o operațiune, contactează imediat banca și urmează instrucțiunile acesteia pentru limitarea pagubei. Păstrează mesajele și detaliile necesare unei sesizări către autorități.
O discuție mutată rapid pe o aplicație de mesagerie păstrează același risc dacă identitatea nu a fost verificată. Numele și fotografia unui profil pot fi imitate la fel de ușor ca explicația unei presupuse urgențe.
Poți ajuta o rudă explicându-i regula înainte să primească un astfel de apel. Câteva minute de verificare pe alt canal sunt mai utile decât o decizie luată sub presiunea unei voci convingătoare.
Grafică realizată cu AI pentru ilustrarea materialului; nu reprezintă o fotografie documentară a evenimentului.
Surse: MAI, Poliția Română, DNSC și ARB: apeluri false, UniCredit: siguranța împotriva fraudelor.