Ana Brnabic a preluat interimatul președinției Serbiei după demisia lui Aleksandr Vucic, devenind prima femeie din comunitatea LGBT care conduce țara. Fost premier și ulterior președintă a Parlamentului de la Belgrad, Brnabic va exercita această funcție pentru cel mult trei luni, până la organizarea alegerilor.
Schimbarea de la conducerea statului reprezintă o nouă etapă în cariera sa politică, începută la invitația lui Vucic. Până la sfârșitul anului, în Serbia sunt prevăzute atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare.
De la mediul privat la conducerea Guvernului
Înainte de implicarea în politică, Ana Brnabic a lucrat mai bine de un deceniu în sectorul privat. Intrarea sa în viața politică a avut loc în 2015, la invitația liderului care avea să o susțină ulterior pentru funcția de prim-ministru.
În 2016, Brnabic a fost numită ministru al administrației publice. Un an mai târziu, Aleksandr Vucic a propus-o pentru conducerea Guvernului, iar numirea sa a adus două premiere în politica sârbă: prima femeie premier și prima persoană gay aflată în fruntea Executivului.
Ascensiunea sa a avut o semnificație aparte și în context regional, într-o țară majoritar ortodoxă și fostă comunistă. Preluarea funcției de premier în 2017 a transformat-o într-o figură distinctă a vieții politice din Serbia.
Deși colaborarea sa cu Vucic începuse anterior, Brnabic s-a înscris în partidul prezidențial în 2019.
A susținut apropierea Serbiei de Uniunea Europeană
În perioada în care a condus Guvernul, Ana Brnabic a sprijinit parcursul european al Serbiei. În același timp, Belgradul a continuat să păstreze relații apropiate cu Rusia și China.
Mandatul său s-a desfășurat astfel într-un context în care orientarea către Uniunea Europeană a coexistat cu menținerea legăturilor cu aceste două state.
În 2024, Brnabic a părăsit conducerea Executivului și a preluat șefia Parlamentului de la Belgrad. Din această poziție ajunge acum la conducerea interimară a statului, după retragerea lui Vucic.
Ana Brnabic s-a remarcat și prin reacțiile sale față de protestele declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad, unde au murit 14 persoane. Demonstrațiile anticorupție au fost întâmpinate de aceasta cu o poziție fermă împotriva manifestațiilor.
Ea i-a criticat public pe cei care au acuzat autoritățile că ar fi folosit un tun sonic împotriva protestatarilor. Brnabic a respins aceste acuzații și a ironizat relatările despre efectele presupusului dispozitiv.
„Protestatarii noștri sunt într-adevăr o specie aparte, care a simțit consecințele acelui fals tun sonic abia trei zile mai târziu”, a afirmat ea.
Declarația ilustrează poziția adoptată de Brnabic în disputa dintre autorități și participanții la proteste.
Preluarea președinției nu reprezintă începutul unui mandat complet. Ana Brnabic va conduce temporar Serbia, pentru o perioadă de maximum trei luni.
Până la finalul anului vor fi organizate alegeri prezidențiale și parlamentare, care vor stabili viitoarea conducere a țării și componența legislativului.
Pentru Brnabic, interimatul se adaugă funcțiilor importante ocupate în ultimul deceniu: ministru al administrației publice, prim-ministru și președintă a Parlamentului. Parcursul său rămâne strâns legat de Aleksandr Vucic, cel care a invitat-o în politică și a susținut-o pentru conducerea Guvernului.