Republica Moldova își menține obiectivul de a deveni membră a Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2028, însă autoritățile de la Chișinău admit că analizează și scenarii alternative în cazul în care procesul de aderare va fi blocat. Vicepremierul Eugen Osmochescu a declarat că unirea cu România ar putea fi luată în calcul dacă negocierile cu Bruxellesul nu vor avansa conform calendarului stabilit, precizând însă că prioritatea absolută rămâne integrarea europeană.
Declarațiile vin într-un context tensionat, în care Republica Moldova încearcă să deschidă primele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce presiunile exercitate de Rusia în regiune continuă să crească.
Chișinăul își menține obiectivul: aderarea la UE până la finalul lui 2028
Vicepremierul Eugen Osmochescu a reafirmat că principala țintă politică a Republicii Moldova este semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028.
Oficialul a explicat însă că, în cazul în care acest parcurs se va bloca după termenul asumat, conducerea de la Chișinău ar putea fi nevoită să analizeze și alte variante strategice pentru viitorul țării.
„Acesta este Planul B”, a spus Osmochescu, referindu-se la posibilitatea unirii cu România.
Chișinăul așteaptă un semnal clar de la Bruxelles
Declarațiile vicepremierului vin în momentul în care Republica Moldova încearcă să deschidă primul grup de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău vor să accelereze procesul de armonizare a legislației cu standardele europene și să transmită populației că drumul european este unul concret.
Întrebat dacă parcursul Republicii Moldova ar putea fi afectat de faptul că dosarul său este analizat împreună cu cel al Ucrainei, Osmochescu a subliniat că procesul de extindere trebuie să se bazeze pe meritele fiecărui stat candidat.
În același timp, oficialul a insistat asupra importanței unui mesaj ferm din partea instituțiilor europene.
„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a spus acesta.
Potrivit Euractiv, Comisia Europeană se așteaptă ca primul grup de capitole esențiale din negocierile de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei să fie deschis pe 16 iunie.
„Dacă se va întâmpla în iunie, dacă vom deschide negocierile, atunci acesta va fi un semnal clar. Asta ne dorim”, a afirmat Osmochescu.
Presiunile Rusiei și vulnerabilitățile Republicii Moldova
Vicepremierul a vorbit și despre provocările de securitate cu care se confruntă Republica Moldova, în condițiile în care Rusia încearcă să slăbească sprijinul public pentru integrarea europeană.
În luna martie, un atac asupra centralei hidroelectrice de pe Nistru, aflată în Ucraina, a provocat o scurgere de petrol care a afectat râul Nistru, una dintre principalele surse de apă pentru Republica Moldova și pentru sud-vestul Ucrainei.
Osmochescu a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile militare și industriale ale Ucrainei pentru a rezista unei presiuni de lungă durată.
„Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”, a declarat oficialul.
Integrare graduală înainte de aderarea completă
Vicepremierul s-a arătat favorabil și ideii unei integrări treptate în Uniunea Europeană, inclusiv printr-un posibil statut de membru asociat, formulă propusă recent de cancelarul german Friedrich Merz.
O astfel de variantă ar permite statelor candidate să participe la reuniunile liderilor și miniștrilor europeni, însă fără drept de vot.
Potrivit lui Osmochescu, orice etapă intermediară care apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană ar putea ajuta la consolidarea reformelor, la creșterea încrederii populației și la menținerea direcției proeuropene.
„Avem teme de făcut și trebuie să le facem”, a spus vicepremierul.
Unirea cu România, posibil scenariu de rezervă
Eugen Osmochescu a declarat că unirea cu România ar putea fi analizată dacă procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană va intra într-un blocaj major.
Întrebat dacă un asemenea scenariu ar schimba fundamental identitatea țării, oficialul a invocat legăturile culturale, istorice și familiale puternice dintre cele două state, dar și numărul mare de cetățeni moldoveni care dețin cetățenie română.
Potrivit datelor prezentate, aproximativ 40% dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține unirea cu România, iar aproximativ 850.000 dintre cei 2,4 milioane de locuitori ai țării au pașapoarte românești. În România, susținerea pentru un astfel de proiect este estimată la aproximativ 70%.
„Există un preț”, a admis Osmochescu. „Acesta va trebui suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar prețul nu ar fi la fel de mare ca în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest, atunci când s-au unit.”
Întrebat dacă anul 2028 ar putea deveni momentul unei reevaluări strategice pentru Republica Moldova, vicepremierul a răspuns:
„De luat în calcul. Exact asta a spus și președinta.”