Subiectul surplusului produs de panourile fotovoltaice a revenit în postările distribuite online, dar decizia constituțională invocată nu este nouă. Prin Decizia nr. 391 din 29 aprilie 2026, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate privind modificările legii energiei, în raport cu criticile formulate. [1]
Judecătorii au analizat inclusiv mecanismele de vânzare și compensare între locuri de consum. Textul deciziei distinge între instalațiile de până la 200 kW, cele din intervalul 200–400 kW și capacitățile care ies din regimul special. Prin urmare, avantajele nu pot fi descrise identic pentru orice instalație fotovoltaică. [1]
Pentru gospodăriile mici apare un element de interes: posibilitatea folosirii sumelor rezultate din compensare pentru consum de energie electrică ori gaze, în condițiile prevăzute pentru contractele cu furnizorul respectiv. Decizia discută separat această soluție pentru persoane fizice cu maximum 27 kW pe loc de consum. [1]
Validarea constituțională a fost o etapă a traseului legislativ. Analiza publicată de Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie urmărește continuarea procedurii până la Legea nr. 160/2026 și arată de ce aplicarea practică trebuie citită împreună cu reglementările tehnice. [3]
ANRE a publicat la 21 septembrie 2026 o a doua fază de consultare pentru metodologia privind comercializarea, facturarea, decontarea și alocarea valorică între mai multe locuri de consum. Pagina oficială descrie un proiect și o procedură de consultare. Acest document nu trebuie prezentat, doar pentru că este disponibil online, ca ordin final deja aplicabil. [2]
Pentru un prosumator, întrebarea concretă rămâne cum sunt tratate instalația, contractele și locurile sale de consum de normele aplicabile și de furnizor. Hotărârea CCR nu înseamnă că orice factură este anulată automat. Beneficiul real trebuie verificat în mecanismul contractual și de facturare care se aplică situației respective. [1][2]
Imagine ilustrativă realizată cu AI.