Curtea de Apel București a prezentat motivele pentru care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. În motivarea deciziei din 29 septembrie, judecătorii au invocat riscul sustragerii de la urmărirea penală, pericolul pentru ordinea publică și probele care susțin, în această etapă a anchetei, o suspiciune rezonabilă privind faptele cercetate de DIICOT.
Discuțiile despre plecarea din România și eventuala stabilire în Italia au avut un rol important în evaluarea instanței. Magistrații au analizat demersurile pentru găsirea unei locuințe în Toscana, obținerea unor documente necesare deplasării și identificarea unei țări în care ar putea fi cerut azil politic.
Judecătorii au precizat că arestarea preventivă urmărește protejarea desfășurării procesului penal și nu reprezintă o hotărâre asupra vinovăției celor cercetați.
Explicația privind o casă în Italia nu a convins instanța
Apărarea a susținut că demersurile lui Călin Georgescu vizau doar cumpărarea unei locuințe în Italia. Curtea a apreciat însă că succesiunea evenimentelor și multiplele acțiuni analizate depășesc această explicație.
În motivare este menționat și un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta. Explicația potrivit căreia documentul ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere, a fost considerată de judecători o încercare de minimalizare a împrejurărilor examinate.
Instanța a pus aceste elemente în legătură cu discuțiile despre plecarea din țară, posibilitatea solicitării azilului politic și contactele care ar fi putut facilita stabilirea în Italia. Pe baza lor, magistrații au apreciat că există un risc actual de sustragere de la urmărirea penală și de afectare a bunei desfășurări a procesului.
Ce au reținut judecătorii din probele DIICOT
Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Curtea de Apel București a considerat că probele administrate până în acel moment oferă suficiente elemente pentru suspiciunea rezonabilă că cei trei ar fi constituit un grup infracțional organizat.
Analiza a inclus împrejurările în care ar fi fost solicitați și încasați bani de la omul de afaceri Răzvan Leu, traseul ulterior al sumelor și comunicările dintre persoanele cercetate. Au fost examinate și documente referitoare la entități prezentate drept instituții bancare.
Potrivit motivării, coroborarea probelor susține suspiciunea că scopul persoanelor cercetate nu ar fi fost executarea unor obligații contractuale, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate.
Ancheta a pornit de la plângerea lui Răzvan Leu, care susține că a suferit un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Sumele ar fi fost solicitate în cadrul unei presupuse afaceri privind obținerea unei linii de credit.
Judecătorii au concluzionat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. În evaluarea Curții, arestarea preventivă este proporțională cu gravitatea acuzațiilor, iar o măsură mai puțin restrictivă nu ar înlătura riscurile identificate.
Instanța a subliniat caracterul procesual al arestării preventive. Aceasta este destinată asigurării desfășurării normale a procesului penal, fără să exprime o concluzie definitivă de vinovăție.
Cei doi au fost arestați preventiv pentru 30 de zile pe 29 septembrie, după admiterea contestației DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București. Tribunalul stabilise inițial măsura controlului judiciar. Decizia Curții de Apel a fost pronunțată de un complet de divergență și este definitivă.
În paralel, procurorii continuă perchezițiile informatice asupra dispozitivelor ridicate de la locuința lui Călin Georgescu. Sunt analizate telefoane mobile, computere și unități de memorie, pentru identificarea datelor care ar putea avea legătură cu dosarul.
Călin și Cristela Georgescu au ajuns din nou miercuri la sediul DIICOT, după ce marți petrecuseră aproximativ opt ore în fața procurorilor. Cristela Georgescu are calitatea de martor.
Aceasta a explicat că procedura presupune realizarea unor copii ale datelor de pe calculatoare, telefoane, stickuri și hard diskuri externe, pentru examinarea lor ulterioară. Ea a contestat relatările despre existența a zeci de dispozitive și a afirmat că printre obiectele ridicate se află numeroase stickuri pe care sunt păstrate fotografii ale copiilor familiei.