Cazurile de COVID-19 sunt din nou în atenția medicilor din România, iar unele manifestări pot fi confundate cu alte infecții. Pe lângă simptomele respiratorii, pacienții pot prezenta tulburări digestive sau probleme oculare. Specialiștii subliniază că majoritatea formelor sunt ușoare, însă vârstnicii și persoanele cu factori de risc rămân vulnerabile la o evoluție mai severă.
Sezonul rece favorizează circulația infecțiilor respiratorii, iar SARS-CoV-2 continuă să provoace îmbolnăviri. Chiar dacă formele grave sunt mai rare decât la începutul pandemiei, medicii atrag atenția că boala poate avea complicații și efecte care persistă după trecerea episodului acut.
La Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, medicul Virgil Musta spune că anul acesta s-au prezentat mai mulți pacienți cu COVID-19 decât în sezonul anterior. Cei mai mulți au primit recomandări de izolare și tratament la domiciliu, fără să fie necesară internarea.
Pacienții care au avut nevoie de îngrijire în spital au fost în special persoane în vârstă sau cu factori de risc, în cazul cărora infecția poate evolua mai dificil.
Tulburările digestive pot însoți infecția
Farmacista Anda Vija semnalează că unele dintre cazurile recente au inclus manifestări digestive, pe care oamenii nu le asociază imediat cu COVID-19. Febra ridicată și persistentă a fost, în asemenea situații, unul dintre motivele care au ridicat suspiciuni.
Aceasta estimează că numai 20–30% dintre persoanele cu simptome se mai testează și afirmă că mulți tratează îmbolnăvirea ca pe o viroză obișnuită.
Infecția nu se limitează la manifestări respiratorii. Pot apărea greață, vărsături, dureri abdominale sau diaree, simptome care se întâlnesc și în alte afecțiuni. Prezența lor nu stabilește singură cauza îmbolnăvirii.
Virgil Musta atrage atenția și asupra complicațiilor neurologice, inclusiv a neuropatiilor asociate sindromului post-COVID. Pentru pacienții internați, medicul precizează că există tratament antiviral specific.
Unele persoane continuă să resimtă efectele infecției după încheierea fazei acute. Sindromul cunoscut drept long COVID poate include oboseală persistentă, dureri musculare și articulare, dificultăți de respirație, dureri de cap sau probleme de concentrare.
Aceste manifestări pot prelungi perioada în care persoana afectată nu își recapătă starea obișnuită de sănătate.
Medicul ORL Loredana Mitran recomandă prudență în interpretarea simptomelor. Otitele și sinuzitele pot apărea ca urmare a inflamației și a obstrucției nazale provocate de diferite infecții virale.
Prin urmare, asemenea complicații nu demonstrează, prin ele însele, existența unei forme atipice de COVID-19 sau a unei tulpini noi.
Specialista explică faptul că nasul înfundat poate favoriza aceste probleme în numeroase viroze. În schimb, afectarea gustului și a mirosului a reprezentat o manifestare caracteristică întâlnită în perioada pandemiei.
Medicul oftalmolog Ioana Mădălina Ionaș precizează că orice viroză respiratorie poate fi însoțită de conjunctivită virală, inclusiv infecția acută cu SARS-CoV-2.
Pacienții pot avea ochii roșii, lăcrimare și secreții apoase. Uneori apar senzația de nisip sau de corp străin, usturimea și sensibilitatea la lumină.
Conjunctivita asociată COVID-19 nu este însă foarte frecventă. Medicul menționează că unele studii au indicat valori de aproximativ 1,1–3% în formele severe. După infecție, problemele oculare pot include mai degrabă efecte persistente, precum sindromul de ochi uscat.
Din punct de vedere clinic, nu există semne specifice care să diferențieze sigur conjunctivita asociată COVID-19 de alte conjunctivite virale.
Scăderea vederii, durerea intensă și sensibilitatea severă la lumină sunt manifestări care impun un consult oftalmologic rapid. Evaluarea este necesară și dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni.
Secrețiile galbene, purulente, care fac ca ochii să se lipească, pot indica o suprainfecție bacteriană și necesită reevaluare medicală.
Pentru manifestările obișnuite, medicul enumeră măsuri simptomatice precum lacrimile artificiale, compresele reci și igiena atentă a mâinilor. Antibioticele sunt utile doar atunci când există și o componentă bacteriană.
Specialista mai precizează că tratamentele locale cu antiinflamatoare sau antivirale nu s-au dovedit capabile să grăbească vindecarea. Pentru uscăciunea oculară persistentă după COVID-19, pot fi folosite tratamente hidratante sub formă de picături sau unguente.
Recomandările prezentate vizează izolarea la domiciliu în cazul infecției confirmate și purtarea măștii în spații aglomerate sau la spital. Igiena mâinilor și evitarea aglomerației rămân măsuri importante, mai ales pentru persoanele cu factori de risc.
Virgil Musta îndeamnă pacienții care prezintă febră, dureri musculare, dureri de cap sau de gât să solicite evaluare medicală, testare și recomandări adaptate situației lor.
Pentru vârstnici și persoanele cu boli cronice, consultul medicului de familie este deosebit de important, chiar dacă majoritatea cazurilor întâlnite în prezent au o evoluție ușoară.