România modifică regulile pentru gestionarea populației de urs brun, după ce președintele Nicușor Dan a promulgat legea care majorează cotele de prevenție și intervenție. Actul normativ a parcurs un traseu legislativ controversat, fiind contestat la Curtea Constituțională și trimis ulterior Parlamentului pentru reexaminare. Legislativul a menținut însă, în esență, prevederile adoptate inițial.
Pentru anul 2026, legea stabilește un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Aceleași cote sunt prevăzute și pentru 2027. Comparativ cu limitele anterioare, de 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție, creșterea este semnificativă: prima cotă depășește ușor dublul valorii precedente, iar cea de-a doua se dublează.
Adunate, cele două categorii însumează 969 de exemplare. Această cifră reprezintă nivelul aprobat prin noul cadru legislativ, fără să însemne că toate animalele vor fi eliminate automat.
Cotele cresc pentru prevenirea conflictelor dintre oameni și urși
Inițiatorii legii au justificat modificarea prin necesitatea reducerii incidentelor provocate de urși, mai ales în comunitățile unde animalele sălbatice ajung frecvent lângă locuințe și gospodării.
Cele două categorii prevăzute de lege au scopuri diferite. Nivelul de prevenție permite gestionarea populației de urs brun în zonele cu risc ridicat de conflicte. Nivelul de intervenție privește situațiile în care anumite exemplare provoacă probleme și pot pune în pericol oamenii sau bunurile acestora.
Obiectivul declarat este limitarea atacurilor asupra populației și reducerea pagubelor produse culturilor agricole, animalelor domestice, stupinelor și gospodăriilor.
În numeroase comunități, în special din centrul țării și din regiunile montane, locuitorii au semnalat în repetate rânduri prezența urșilor în apropierea caselor. Unele animale au pătruns în curți, au atacat animale domestice sau au distrus culturi. Au fost raportate și atacuri asupra oamenilor, ceea ce a amplificat presiunea pentru adoptarea unor măsuri.
În același timp, organizațiile de mediu și o parte dintre specialiști insistă că intervențiile letale trebuie controlate riguros, având în vedere statutul de specie protejată al ursului brun.
Adoptat de Parlament în primăvara anului 2026, actul normativ nu a fost promulgat imediat. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, invocând probleme privind compatibilitatea prevederilor cu Constituția și cu regulile europene de protecție a speciilor.
Printre obiecțiile formulate s-a numărat modul de stabilire a cotelor. Șeful statului a susținut că eliminarea unor exemplare dintr-o specie strict protejată trebuie să respecte condiții clare, inclusiv analizarea unor alternative satisfăcătoare înaintea aplicării măsurilor letale.
Au fost contestate și stabilirea prin lege a nivelurilor naționale, precum și rolul instituțiilor responsabile de asemenea decizii. Administrația Prezidențială a argumentat că măsurile trebuie raportate permanent la informațiile științifice și la realitatea din teren.
Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate. Judecătorii au stabilit că prevederile sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
După această decizie, Nicușor Dan a folosit posibilitatea de a solicita reexaminarea legii de către Parlament.
Una dintre observațiile transmise parlamentarilor a vizat aplicarea acelorași cote în doi ani consecutivi. Președintele a atras atenția că populația de urs brun și condițiile din teren se pot schimba, astfel încât păstrarea nivelurilor și a repartizării fără o evaluare intermediară obligatorie poate ridica probleme.
Cererea de reexaminare a inclus și solicitarea unor reguli mai clare pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste arii naturale protejate sau peste teritorii unde vânătoarea este interzisă.
O altă preocupare a privit transferul cotelor între fonduri. Șeful statului a cerut garanții suplimentare pentru ca intervențiile să se bazeze pe evaluări și să nu conducă la concentrarea nejustificată a recoltărilor într-o anumită zonă.
Senatul a respins obiecțiile, iar legea a primit sprijinul unei majorități largi. Ulterior, Camera Deputaților a menținut actul normativ. După parcurgerea acestor etape, legea a revenit la Cotroceni și a fost promulgată.
Susținătorii noilor reguli afirmă că exemplarele prevăzute pentru recoltare nu sunt distribuite în mod egal între fondurile cinegetice. Repartizarea ține cont de mai multe criterii, între care pagubele produse în ultimii ani și incidentele care au afectat culturile, animalele domestice sau stupinele.
Sunt luate în calcul și informații biologice, inclusiv probele recoltate și datele genetice disponibile despre populația de urs brun.
Estimările comunicate de autorități indică aproximativ 10.500–13.000 de exemplare în România, pe baza analizării a peste 24.000 de probe biologice. Susținătorii intervențiilor consideră că această populație depășește nivelul optim și că absența unor măsuri poate agrava conflictele.
Criticii subliniază însă că numărul total al urșilor nu este suficient pentru fundamentarea deciziilor. Distribuția animalelor, suprafața habitatelor, coridoarele ecologice, accesul la hrană și presiunea exercitată de activitățile umane sunt, de asemenea, relevante.
Extinderea construcțiilor, turismul, deșeurile depozitate necorespunzător și hrănirea intenționată a urșilor pot favoriza apropierea acestora de localități. Din acest motiv, eliminarea unor exemplare nu poate rezolva singură toate cauzele conflictelor.
Noile cote stabilesc nivelurile aprobate pentru prevenție și intervenție, iar utilizarea lor trebuie să respecte condițiile legale și situația concretă din teren.
Legea păstrează restricții pentru anumite categorii de animale, inclusiv protecții referitoare la femelele însoțite de pui. Totodată, cota de prevenție nu poate fi aplicată automat pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă.
Termenul legislativ de „recoltare” poate presupune, în practică, împușcarea exemplarelor în condițiile prevăzute de lege. Pentru autoritățile din comunitățile afectate, majorarea cotelor oferă o marjă mai mare de acțiune. Organizațiile de mediu urmăresc însă ca folosirea acestora să fie atent monitorizată.
România găzduiește una dintre cele mai importante populații de urs brun din Europa. Deși Carpații oferă un habitat extins, în multe regiuni animalele ajung frecvent în apropierea zonelor locuite.
În județe precum Harghita, Covasna, Brașov, Prahova și Argeș, întâlnirile cu urșii au determinat numeroase intervenții ale jandarmilor. Avertizările RO-Alert privind prezența animalelor au devenit obișnuite în unele comunități.
Pentru localnici, consecințele pot însemna pierderea animalelor din gospodărie, distrugerea stupilor sau teama de a circula seara. În situațiile cele mai grave, întâlnirile pot avea urmări tragice.
Specialiștii în conservare susțin că prevenția trebuie să includă și garduri electrice, colectarea eficientă a deșeurilor, eliminarea surselor artificiale de hrană și descurajarea turiștilor să hrănească animalele sălbatice. Monitorizarea rămâne necesară pentru a evalua dacă măsurile aplicate reduc incidentele.
Nivelurile prevăzute acum se aplică pentru 2026 și 2027. Începând din 2028, cotele urmează să fie stabilite prin ordin al autorității de mediu, pe baza informațiilor științifice disponibile, studiul genetic al populației având un rol important.
Acest mecanism ar permite ajustarea măsurilor în funcție de evoluția populației și de numărul incidentelor din fiecare zonă.
Promulgarea încheie traseul legislativ al actului normativ, după contestarea la CCR și reexaminarea parlamentară. Aplicarea noilor reguli va trebui să răspundă atât nevoii de siguranță a comunităților afectate, cât și necesității de a conserva populația de urs brun pe baza unor date actualizate.