Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane ajung miercuri, 9 septembrie 2026, în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București, în dosarul în care procurorii formulează acuzații privind presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Primul termen al judecății pe fond este programat pentru ora 13:30, după ce dosarul a trecut de etapa camerei preliminare.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.
Horațiu Potra este judecat pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru acuzații privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor și a regimului materiilor explozive.
În același dosar au fost trimiși în judecată și fiul lui Horațiu Potra, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Acuzațiile prezentate în dosar reprezintă susținerile procurorilor și urmează să fie analizate de instanță. Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Dosarul a trecut de camera preliminară
Procesul ajunge în etapa judecății pe fond după parcurgerea procedurilor din camera preliminară.
Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a stabilit că dosarul poate trece la judecata pe fond. Hotărârea a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.
Contestațiile au ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pe 6 august instanța supremă le-a respins definitiv.
Prin urmare, au fost încheiate procedurile care preced judecata propriu-zisă, iar dosarul poate intra în etapa în care instanța va analiza acuzațiile și probele.
O parte importantă a acuzațiilor are legătură cu evenimentele din decembrie 2024.
Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale.
Întâlnirea ar fi avut loc în localitatea Ciolpani.
Procurorii susțin că în cadrul acesteia ar fi fost discutat un plan care presupunea deplasarea spre București a unor persoane din anturajul lui Horațiu Potra, unele dintre acestea având, potrivit anchetatorilor, pregătire militară sau capacități operative specifice.
Acțiunea ar fi urmat să se desfășoare pe 8 decembrie 2024, pe fondul protestelor și al tensiunilor existente după anularea scrutinului prezidențial.
Potrivit acuzațiilor formulate în dosar, scopul presupusului plan ar fi fost transformarea unor manifestații pașnice în acțiuni violente.
Procurorii susțin că strategia urmărea exploatarea tensiunilor sociale existente în acel moment pentru amplificarea protestelor și provocarea unor confruntări.
În documentele anchetei, procurorii afirmă că acțiunile ar fi urmărit „schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Aceste susțineri reprezintă însă teza acuzării. Odată cu începerea judecății pe fond, instanța va trebui să analizeze probele administrate și argumentele prezentate de toate părțile.
Anchetatorii susțin că Horațiu Potra ar fi organizat un grup format din 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre Capitală.
Pentru transport ar fi fost utilizate șapte autoturisme.
Conform scenariului descris de procurori, membrii grupului ar fi urmărit să ajungă la București în contextul manifestațiilor și să participe la acțiuni capabile să amplifice tensiunile și să atragă și alte persoane.
Deplasarea nu a mai fost finalizată.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au organizat filtre în mai multe zone pentru verificarea autoturismelor și a persoanelor care se îndreptau spre Capitală.
Filtre ale poliției au fost organizate în zona localităților Balotești-Săftica, din județul Ilfov, în Mănești și Cornești, județul Dâmbovița, precum și în București.
Autoturismele în care se aflau persoanele vizate au fost oprite înainte ca grupul să își continue deplasarea conform planului descris ulterior de anchetatori.
În urma verificărilor, autoritățile au anunțat descoperirea mai multor obiecte.
Printre acestea s-ar fi aflat bricege, pumnale și alte cuțite, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, boxuri, topoare și cozi de topoare.
Procurorii au menționat, de asemenea, pistoale și materiale pirotehnice despre care susțin că prezentau un potențial ridicat de pericol.
Existența acestor obiecte și contextul în care erau transportate reprezintă unele dintre elementele pe care acuzarea își construiește cazul și care vor putea fi analizate în cadrul procesului.
Anchetatorii îi atribuie lui Călin Georgescu un rol important în presupusul plan discutat înaintea deplasării grupului spre București.
Această interpretare face parte din teza procurorilor și nu reprezintă o concluzie definitivă asupra rolului fostului candidat la alegerile prezidențiale.
În cadrul judecății, apărarea poate contesta atât interpretarea faptelor, cât și probele pe care se bazează acuzațiile.
Instanța va trebui să stabilească dacă există suficiente elemente pentru confirmarea acuzațiilor formulate împotriva fiecăruia dintre cei 22 de inculpați.
Dosarul în care sunt judecați Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți 20 de inculpați intră astfel într-o etapă esențială.
După finalizarea camerei preliminare, judecătorii vor putea analiza fondul acuzațiilor și probele prezentate în cauză.
Procesul este de așteptat să fie unul complex, având în vedere numărul mare de inculpați, natura acuzațiilor și cantitatea de informații care trebuie analizată.
Începerea judecății nu înseamnă că acuzațiile procurorilor au fost confirmate pe fond. Rolul procesului este tocmai acela de a stabili, prin administrarea și evaluarea probelor și cu respectarea dreptului la apărare, dacă persoanele trimise în judecată au sau nu răspundere penală pentru faptele care le sunt imputate.