România a ajuns, la 5 septembrie 2026, la patru luni fără un guvern cu puteri depline. Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar cele două încercări de formare a unui nou executiv nu au produs o majoritate parlamentară. Președintele Nicușor Dan spune acum că problema trebuie tranșată și că va face o nouă desemnare în zilele următoare.
Cum a început criza guvernamentală
Guvernul Ilie Bolojan a căzut pe 5 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de PSD, AUR și PACE – Întâi România. De atunci, executivul a rămas în funcție cu atribuțiile limitate prevăzute pentru perioada de interimat.
Cronologia publicată pe 5 septembrie de AGERPRES arată că primele consultări formale dintre președinte și partidele parlamentare au avut loc în luna mai. Discuțiile nu au produs imediat o formulă de guvernare susținută de cel puțin 233 de parlamentari.
În lipsa unei majorități clare, la Palatul Cotroceni au fost analizate atât variante politice, cât și formule minoritare sau conduse de un premier perceput drept independent.
Eugen Tomac și-a depus mandatul înaintea votului
Prima nominalizare a fost făcută pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac candidat pentru funcția de prim-ministru.
După zece zile de negocieri, Tomac și-a depus mandatul fără să mai prezinte Parlamentului lista miniștrilor și programul de guvernare. El a explicat că nu a reușit să obțină sprijinul necesar din partea tuturor formațiunilor pe care încercase să le aducă în jurul proiectului său.
Retragerea a obligat președintele să caute rapid o a doua soluție.
În aceeași zi în care Eugen Tomac a renunțat, președintele l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea. Nominalizarea a provocat tensiuni în PNL, deoarece conducerea partidului a susținut că nu fusese informată și a calificat decizia drept un gest ostil.
Cabinetul propus de Adrian Veștea a ajuns la vot pe 22 iunie. A primit 189 de voturi favorabile și 23 împotrivă, insuficient pentru învestire. Pentru adoptarea unei hotărâri de acordare a încrederii era necesar votul majorității deputaților și senatorilor.
După acest eșec, șeful statului nu a mai anunțat o altă nominalizare până la începutul lunii septembrie.
PSD îl susține pe Sorin Grindeanu și afirmă că este pregătit să construiască o majoritate în jurul social-democraților. De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au avansat numele lui Siegfried Mureșan.
Pozițiile politice rămân dificil de conciliat. PNL a transmis că nu dorește să susțină un guvern din care face parte PSD, iar USR a formulat aceeași condiție. AUR susține că va vota numai un premier propus de formațiune și un executiv la care partidul participă.
În acest context au apărut și scenarii despre un candidat independent, care să conducă o echipă de miniștri politici. Niciun asemenea nume nu a fost însă anunțat oficial de Administrația Prezidențială.
Pe 3 septembrie, după participarea la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, Nicușor Dan a declarat că societatea așteaptă instalarea unui guvern și că a sosit momentul ca blocajul să fie rezolvat.
Președintele a motivat ritmul lent al discuțiilor din timpul verii prin absența multor parlamentari, în condițiile în care învestirea presupune prezența și votul fizic al unei majorități. El a anunțat că desemnarea premierului ar urma să fie făcută în zilele următoare.
SUBLINIAT a prezentat anterior și scenariile privind candidatul-surpriză analizat de Nicușor Dan , însă numele viitorului premier rămâne neconfirmat până la comunicarea oficială de la Cotroceni.
Potrivit Constituției României , președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea partidelor parlamentare. Candidatul are apoi la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Camera Deputaților și Senatul votează în ședință comună, iar executivul este învestit numai dacă obține sprijinul majorității parlamentarilor. Prin urmare, desemnarea de la Cotroceni nu încheie automat criza: candidatul trebuie să transforme negocierile politice într-o majoritate demonstrată prin vot.
Surse consultate: AGERPRES , Camera Deputaților – Constituția României și HotNews . Sursa fotografiei .
Tu alegi cum măsurăm audiența.
Cookie-urile esențiale mențin site-ul funcțional. Cu acordul tău, folosim Google Analytics pentru a înțelege ce articole sunt citite. Publicitatea și personalizarea rămân dezactivate. Detalii în Politica privind cookie-urile .