Comisia Europeană a cerut oficial autorităților de la București explicații suplimentare privind noua Lege a integrității și, în special, prevederea cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”. Solicitarea vine după ce modificarea legislativă a fost validată de Curtea Constituțională și a intrat în vigoare.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, scrisoarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, director general al Direcției Generale Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei Europene. România ar avea la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor formulate de oficialii europeni.
Comisia Europeană cere explicații despre „amendamentul Fritz” În centrul preocupărilor se află efectele pe care noua prevedere le poate avea asupra aleșilor locali și demnitarilor care au fost vizați anterior de decizii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
Comisia dorește să afle, printre altele, dacă încetarea mandatului în astfel de situații este compatibilă cu principiile dreptului european, inclusiv securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.
O altă problemă ridicată privește posibilitatea ca o persoană să suporte consecințe suplimentare pentru o situație care a făcut deja obiectul unei proceduri anterioare.
Executivul european solicită clarificări și în privința existenței unei analize individuale a fiecărui caz, precum și asupra posibilității persoanelor afectate de a contesta pierderea mandatului.
Șapte întrebări importante trimise autorităților române Potrivit documentului citat de sursa menționată, Comisia Europeană urmărește șapte aspecte principale: cadrul juridic anterior, principiul „ne bis in idem”, justificarea încetării automate a mandatului, analizarea circumstanțelor individuale, natura juridică a măsurii, posibilitatea exceptării cazurilor minore și existența unei căi efective de atac.
Bruxelles-ul ar fi solicitat, de asemenea, informații privind numărul persoanelor care ar putea fi afectate de noile prevederi.
Miza financiară ajunge la 770 de milioane de euro Discuția are și o importantă componentă financiară. Legea integrității este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, asociat unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro.
Comisia Europeană precizase anterior că Legea integrității urmează să fie evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR.
Președintele Nicușor Dan nu a retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare, invocând timpul foarte scurt rămas până la termenul de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR.
„Amendamentul Fritz” a generat controverse politice și juridice, inclusiv în ceea ce privește efectele sale asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Curtea Constituțională a declarat prevederea constituțională, motivând ulterior că noua lege poate produce efecte viitoare inclusiv asupra unor raporturi juridice formate anterior.
Răspunsurile pe care România le va transmite Comisiei Europene ar putea avea un rol important în evaluarea finală a reformei și, implicit, în procesul privind fondurile europene asociate acestui jalon.