Relația dintre puterea judecătorească și cea executivă a atins un punct critic la sfârșitul lunii martie 2026. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat oficial deschiderea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, cauzată de refuzul acestora de a achita drepturile salariale restante ale magistraților.
Solicitările ÎCCJ: Termen de 10 zile și amenzi zilnice pentru premier
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și depusă la Curtea de Apel București, nu vizează doar recuperarea banilor, ci și sancționarea directă a liderilor Executivului. Iată principalele puncte ale acțiunii:
- Plata integrală: Alocarea fondurilor pentru restanțele salariale prevăzute în titluri executorii cu scadență în 2026.
- Termen de execuție: Instanța supremă cere un termen de maxim 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei.
- Sancțiuni personale: Aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere pentru Ilie Bolojan (Prim-ministru) și pentru ministrul Finanțelor.
- Penalități suplimentare: Plata unor penalități de 2% pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației.
Miza financiară: 5 miliarde de lei blocate de Guvern
Deși bugetul pe anul 2026 prevedea o creștere de 50% pentru ÎCCJ (ajungând la aproximativ 5 miliarde de lei) tocmai pentru acoperirea acestor datorii rezultate din hotărâri judecătorești definitive, Executivul a decis reorientarea fondurilor.
De unde provin restanțele?
- Majorări din 2023: Decizii ale ÎCCJ și Parchetului General au stabilit creșterea salariilor magistraților cu 25%.
- Efect retroactiv: Aceste majorări se aplică începând cu anul 2018.
- Decizia Guvernului: Cabinetul Bolojan a optat pentru amânarea plăților către magistrați pentru a finanța pachete de asistență socială promovate de partenerii de coaliție.
„Executarea hotărârilor judecătoreşti nu este opţională. Atunci când statul îşi arogă dreptul de a decide singur când şi cum îşi execută obligaţiile, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.” – extras din comunicatul ÎCCJ.
ÎCCJ acuză un atac sistematic la Statul de Drept
Lia Savonea și forul superior al justiției susțin că această amânare nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o serie de măsuri (precum reforma pensiilor speciale) menite să restrângă drepturile judecătorilor. Instanța supremă avertizează că neplata datoriilor afectează direct dreptul de proprietate al magistraților și independența sistemului.
Ce urmează pentru Cabinetul Bolojan?
Acest proces marchează o premieră prin solicitarea de sancțiuni financiare zilnice împotriva premierului și a ministrului de finanțe. Dacă instanța va da dreptate ÎCCJ, Guvernul va fi obligat la o rectificare bugetară urgentă, fapt ce ar putea destabiliza țintele de deficit asumate pentru 2026.
Rămâneți pe platforma noastră pentru a urmări evoluția acestui dosar care ar putea redefini limitele puterii executive în raport cu Justiția.