Nicușor Dan a primit miercuri, 15 iulie, o decizie nefavorabilă de la Curtea Constituțională. Judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate depusă de președinte împotriva unui amendament care permite acordarea de stimulente financiare pentru cazane pe combustibili fosili încă doi ani.
Decizia lasă în vigoare o prevedere pe care Palatul Cotroceni o consideră incompatibilă cu dreptul european.
Povestea începe cu Ordonanța Guvernului nr. 16/2025, adoptată pentru a transpune în legislația română o parte din Directiva europeană 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor.
Această directivă interzice statelor membre, începând cu 1 ianuarie 2025, să acorde sprijin financiar pentru instalarea de cazane independente alimentate cu combustibili fosili. România era deja în procedură de infringement din cauza întârzierilor la transpunere, așa că ordonanța a fost adoptată în regim de urgență. Până aici, lucrurile mergeau în direcția corectă. Doar că, la Camera Deputaților, a apărut un amendament care a schimbat tabloul.
Ce a contestat exact Nicușor Dan la CCR
Sesizarea depusă la Curtea Constituțională nu viza ordonanța în sine, ci exclusiv completarea introdusă de Camera Deputaților în legea de aprobare a acesteia.
Noua prevedere permite autorităților locale, din fonduri proprii, și celor centrale, din fonduri europene, să acorde timp de cel mult doi ani stimulente financiare pentru instalarea de cazane autonome pe combustibili fosili sau alte sisteme individuale de încălzire. Condiția: imobilele să fie racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali.
Palatul Cotroceni a argumentat că această derogare de doi ani echivalează, practic, cu suspendarea aplicării directivei europene în dreptul intern. „Subliniem faptul că prin prezenta sesizare de neconstituționalitate nu aducem critici de neconstituționalitate și cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 16/2025 prin care au fost transpuse în legislația internă dispozițiile art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului
European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor, ci doar cu privire la completarea adusă la Camera Deputaților, în cuprinsul legii de aprobare.” Președinția a invocat încălcarea mai multor articole din Constituție — printre care cele privind protecția mediului și obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene — și a avertizat că menținerea stimulentelor ar putea agrava procedura de infringement deja deschisă de Comisia Europeană. Curtea a respins sesizarea. Motivarea completă nu era publică la ora transmiterii acestei știri.
Aici intervine partea cu adevărat importantă. Procedura de infringement nu e o simplă atenționare formală. Dacă România nu se aliniază la normele europene, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE, iar sancțiunile financiare pot fi semnificative — sume calculate pe zi de întârziere, uneori de ordinul zecilor de mii de euro zilnic, în funcție de gravitatea încălcării.
Amendamentul Camerei Deputaților are o logică politică recognoscibilă: mulți proprietari de apartamente racordate la centrale termice de bloc mici sunt în dificultate reală și au nevoie de o soluție de încălzire individuală.
Stimulentele financiare sunt, pentru ei, singura cale accesibilă. Problema e că această logică, oricât de înțelegătoare față de situația oamenilor, intră frontal în conflict cu un angajament asumat la nivel european.
Nu poți transpune o directivă și, simultan, să acorzi exact tipul de sprijin pe care directiva îl interzice. CCR a decis că amendamentul poate rămâne.
Asta nu înseamnă că tensiunea cu Bruxelles-ul dispare — înseamnă doar că nu mai poate fi rezolvată pe cale constituțională internă.
Ce urmează după decizia CCR privind legea contestată de Nicușor Dan Legea poate fi acum promulgată de președinte, deși Nicușor Dan și-a exprimat deja rezervele față de conținutul ei. Dacă o promulgă, stimulentele pentru cazanele pe combustibili fosili intră în vigoare. Dacă refuză promulgarea și trimite legea înapoi Parlamentului, procedura se prelungește, dar decizia finală rămâne tot la forul legislativ.
Între timp, dosarul de infringement al României la Comisia Europeană rămâne deschis. Oricare ar fi decizia de la Cotroceni în zilele următoare, România se află într-o poziție incomodă: fie protejează cetățenii cu cazane mici, fie respectă angajamentele europene. Că cele două obiective au ajuns să fie incompatibile nu e vina nici a CCR, nici a președintelui — e rezultatul unui amendament adoptat fără să se calculeze, cu adevărat, prețul lui.