Putin a prezentat această solicitare ca pe un pas necesar pentru o verificare tehnică completă și, în formularea sa, „nepărtinitoare”.
Prin retorica folosită, liderul de la Kremlin încearcă să mute centrul discuției din zona acuzațiilor politice către un plan tehnic: expertizarea fragmentelor, verificarea traseului aparatului, identificarea componentelor și compararea rezultatelor obținute. În același timp, referirile la presupuse survoluri ale unor drone ucrainene în alte state europene sunt folosite ca argument secundar, menit să susțină ideea că proveniența aparatului nu ar trebui stabilită înainte de o analiză completă.
„Anchetă obiectivă”, „fragmente” și „expertiză” sunt termenii pe care Putin îi aduce în prim-plan pentru a delimita cadrul discuției. Dincolo de tensiunea politică, el propune o abordare procedurală prin care, susține Kremlinul, originea dronei ar putea fi stabilită pe baza probelor tehnice, nu prin declarații publice sau concluzii formulate înaintea finalizării verificărilor.
În acest context, devine important modul în care vor fi gestionate componentele recuperate de autoritățile române, cine va participa la expertizare și ce laboratoare vor fi implicate în analiza traseului, structurii și tipologiei aparatului. Stabilirea provenienței dronei depinde de aceste verificări, dar și de transparența cu care vor fi comunicate rezultatele.
În declarațiile sale, liderul rus încearcă să înscrie incidentul de la Galați într-o serie mai largă de episoade regionale, sugerând că primele reacții pot fi înșelătoare dacă nu sunt susținute de date tehnice. Solicitarea accesului la resturi și insistența asupra unei expertize proprii arată direcția pe care Moscova dorește să o imprime investigației: mai puține concluzii politice imediate și mai mult accent pe probe, fragmente și analiză tehnică.
