Speranțele unei unanimități absolute la Summitul Formatului București 9 (B9) și al Aliaților Nordici s-au lovit de poziția oficială a Budapestei. Ungaria a refuzat joi să semneze declarația comună adoptată în Capitală, un document strategic de importanță majoră la care au aderat liderii regionali, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și noul Secretar General al NATO, Mark Rutte.
„Abținerea constructivă” propusă de Budapesta
Refuzul Ungariei de a subscrie la textul final a fost inclus ca o notă distinctă la subsolul documentului oficial. Diplomația de la Budapesta a invocat motive de politică internă, lăsând deciziile viitoare în sarcina noului Executiv.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, țara noastră nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj în viitor va fi asumată de următorul Guvern al Ungariei”, se arată în poziția oficială transmisă de delegația maghiară.
Ce conține documentul pe care Ungaria a refuzat să îl semneze
Declarația comună de la București stipulează măsuri ferme și folosește un limbaj extrem de dur la adresa Moscovei. Documentul nu doar că definește Rusia drept un pericol global, dar trasează și linii directoare pentru extinderea infrastructurii militare pe Flancul Estic, inclusiv prin alocarea istorică a unui procent de până la 5% din PIB pentru Apărare de către unele state semnatare.
Principalele puncte ale acordului regional includ:
- Rusia, amenințare pe termen lung: Textul definește Federația Rusă ca fiind „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”.
- Consolidarea infrastructurii: Planurile prevăd extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil direct către Flancul Estic pentru a asigura mobilitatea militară rapidă.
- Susținere totală pentru Kiev: Semnatarii își reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele recunoscute internațional, condamnând agresiunea rusă.
O fisură predictibilă în unitatea aliaților
Deși mișcarea Budapestei nu blochează aplicarea măsurilor la nivelul celorlalte state semnatare, ea scoate din nou în evidență disonanțele din interiorul alianței euroatlantice atunci când vine vorba de gestionarea relației cu Moscova și a sprijinului acordat Ucrainei. În ciuda acestei „abțineri constructive”, majoritatea statelor din Europa de Est și zona Nordică au transmis un mesaj de forță, reconfirmând că apărarea colectivă rămâne prioritatea zero a noului concept „NATO 3.0”.