Bucureștiul a devenit centrul decizional al Flancului Estic, găzduind Summitul Formatului București 9 (B9), un eveniment de o importanță strategică majoră în perspectiva viitorului Summit NATO de la Ankara. Președintele Nicușor Dan a condus lucrările reuniunii la care au participat oficiali de rang înalt, inclusiv Secretarul General al NATO, Mark Rutte, delegații din statele nordice și reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii.
O amenințare comună: Extinderea formatului de securitate
Discuțiile din cadrul summitului s-au concentrat pe contracararea acțiunilor agresive ale Federației Ruse în regiune. Nicușor Dan a subliniat că țările din Europa de Est și cele din zona nordică se confruntă cu aceleași provocări de securitate, motiv pentru care se analizează formalizarea unei cooperări extinse.
„A fost o discuție substanțială. Statele din formatul B9 și din zona nordică au preocupări similare și o amenințare comună – Rusia. A apărut în discuție ideea ca această compatibilitate strategică să devină, la un moment dat, una formală, într-un cadru mai extins decât cel actual”, a declarat Președintele României.
Pilonii „NATO 3.0” și sprijinul pentru Ucraina
Declarația comună adoptată la finalul reuniunii stipulează clar statutul Rusiei de amenințare directă la adresa securității aliaților. De asemenea, documentul reafirmă sprijinul necondiționat pentru Ucraina și introduce conceptul de modernizare a alianței sub umbrela „NATO 3.0”.
Principalele decizii asumate la summit vizează:
- Asistență militară imediată: Continuarea livrărilor de echipamente și tehnică de luptă către Kiev pentru faza curentă a conflictului.
- Garanții de securitate pe termen lung: Crearea unui cadru predictibil de protecție pentru Ucraina în etapa post-conflict.
- Eficiență financiară: Transformarea bugetelor de apărare în capabilități militare reale și interoperabile.
- Echilibru transatlantic: O împărțire mai echitabilă a responsabilităților și contribuțiilor logistice între țările europene și SUA.
Protecție sporită pentru Republica Moldova și monitorizarea spațiului aerian românesc
Un punct distinct pe agenda discuțiilor l-a reprezentat situația de la Chișinău. Nicușor Dan a atras atenția asupra presiunilor uriașe la care este supusă Republica Moldova prin intermediul războiului hibrid purtat de Moscova, subliniant că stabilitatea acestui stat este vitală atât pentru România, cât și pentru securitatea Ucrainei.
În plus, oficialii au abordat direct o temă extrem de sensibilă pentru opinia publică din România: incidentele repetate cu drone militare care încalcă spațiul aerian național în proximitatea graniței.
„Există o preocupare legitimă a cetățenilor români față de dronele care trec granița. Am discutat acest aspect direct cu Mark Rutte. În acest sens, proiectul NATO ‘Santinela Estului’ progresează rapid, fiind menit să asigure o protecție eficientă și o monitorizare strictă a zonelor expuse de pe Flancul Estic”, a concluzionat Nicușor Dan.